Puvešće da Tată milos
Una ză, Isus ănvăca pă mulc porežnišj šă pă alci grešnišj kari sur akuljes să pujă ureči la Jăl.
Orikic duhovni vođur kari ăs re akulo ur văzut kum Isus bagă sama dă grešnikur ka pă urtašj, šă sur apukat să ăl gumunjaskă ăntri jej. Aša Isus lju spus puvešći.
Are om kari ave doj fišjor. Maj tănăr fišjor u zăs lu tatăsu: “Tată ju gănđesk nasljedstvo ame aku! Aša tatăsu u ămpărcat šje ave ăntri doj fišjor.”
No trikut lungat dă pă aje, fišjoru tănăr šu akuljes kutotu šje u avut šă u fužit dăparći ăndărăt šă u čiltit kutotu banjiš pă kust dă grešnik.”
“Dă pă aje, mari fomi u fost ăm pămănt hunđi are fišjoru tănăr, šă nu ave banj să kumpiri mănkari. Aša u apukat unu lukru šje puče să aflji, să rănjaskă poršj. Aša are sărak šă flămănd dă gănđe să mănašji mănkare alu poršilor.”
Dă pă aje, fišjoru tănăr u zăs aluj săngur: “Šje fak ju asta? Toči slugurlje alu tata amnjov ari mult dă mănkat, a pă minji ajišje mă mănankă fome. Ju uj merži ămnapoj la tata amnjov šă uj šjire să fjuv unu dam slugurlje aluj.”
“Aša fišjoru tănăr su apukat să mergă ămnapoj la kasa alu tatăsu. Kănd are inka dăparći, tatăsu lu văzut šă lu apukat mila dă jăl. Jăl aljirga la fišjoru aluj šă lu ăngărgăjet šă ăl surăta.”
Fišjoru u zăs: “Tată, ju am zgrešilit protiv dă Dimizov šă protiv dă činji. Ju nu mes vredan să fjuv fišjoru atov.”
A tatăsu u zăs alu unu dăm slugurlje aluj: “Dušjec păfrišj šă adušjec majbunji colji šă punjecălji pă fišjoru amnjov, punjec virigă pă žježjitu aluj, šă punjec sandalur pă pišjorilje aluj. Atunšje amurăc majbun vicel aša să pučenj să avenj mari fălušăjă šă să slavalenj kă fišjoru amnjov are mort, ali aku ăj ăm kust! Jăl are pirdut, ali aku ăj aflat!”
Aša lume sur apukat să slavalaskă. Majnti dă aje, fišjoru tănăr u vinjit akasă dăm lukru ăm poljă. Jăl u auzăt muzikă šă žok šă să ăntriba šje u fost aje.”
Kănd fišjoru maj bătărn u văzut kă jej slavale kă fračisu u vinjit akasă, jăl are tari mirgiš, šă nu gănđe să tunji ăm kasă. Tatăsu u jišăt afară dăm kasă šă să aruga la jăl să vijă šă să slavalaskă ku jej, ali jăl nu gănđe.”
Fišjoru maj bătărn u zăs alu tatăsu: “Toči ešče aj ju am lukrat vjerno păntru činji! Njiš undată nu am fost trucaš šă să nu vi či pus ureči, šă tot nu maj dat mikă kecă aša să pot slavali ku urtašji amej. Ali kănd u čiltit kutotu banji fišjoru atov pă greh šă u vinjit akasă tu aj amurăt maj măndru vicel păntru jăl!”
Tatăsu u ăntors vorba: “Fišjoru amnjov, tu ješć uvek ku minji, šă kutotu šje am ăj atov. Ali ăj benji păntru noj să slavalenj, daje kă fračitu are mort, ali aku ăj ăm kust. Jăl are pirdut, ali aku ăj aflat!”
Puvešći dăm Biblijă: Luka 15:11-32